Cea mai mare fericire...

Într-una din întâlnirile noastre, ghidul meu spiritual m-a întrebat dacă aplic dictonul tantric „cea mai mare fericire a mea este fericirea iubitei mele”. Din mulțimea de răspunsuri alternative la un simplu „Da”, am ales pe moment să mă scot cu o glumă (nu-mi mai amintesc acum care), dar ulterior mi-a rămas gândul că aici e o pâine de mâncat. Deși ca multe alte îndemnuri primite și acesta a ajuns în sertarul amânărilor, la un moment dat - de vreo câteva luni încoace - ruleta rusească a memoriei mele spirituale selective mi l-a scos la iveală. Așa că dictonul tantric și-a făcut loc în cotidianul întâlnirilor mele cu iubita.
De multe ori când, fiind cu ea, mă tentează vreo stare proastă care lăsată din lesă ar duce invariabil la ceartă - și nu îmi doresc așa ceva - îmi repet în cap acea idee. Și ca și cum ar exista un centru al fericirii ei în ființa mea, un fel de bec lăuntric trece pe verde când vreuna din atitudinile trecute rapid în revistă se potrivesc cu nevoia ei de moment. Atitudinile care se transformă în acțiuni pot fi dintre cele mai banale, un compliment, o mână pusă peste mâna ei, dar modulate pe energia prezentului o fac să reacționeze puternic, iar mie îmi creează o conexiune profundă cu sufletul ei. Și e ceva într-adevăr foarte împlinitor.
Spre uimirea mea însă, acest precept nu mă face întotdeauna să renunț la mine și la ce vreau eu în beneficiul unui altruism generic. Adică daimonul meu xantipian nu mă împinge invariabil să mă ofer să spăl vasele și să spun „ai dreptate iubito”, chiar dacă, inconturnabil, se mai petrece și asta.
Uneori însuși faptul de a-mi face focalizat tapasul la mine în cameră e răspunsul la întrebarea „Ce ar face-o acum cea mai fericită pe iubita mea?”, ceea ce e posibil să fie în contradicție cu ce îmi spune mintea că și-ar dori ea. Sau dacă are o neînțelegere cu cineva, nu faptul de a-i spune „Iubito, ai dreptate, celălalt e pe ulei” îmi activează centrul fericirii ei, ba uneori chiar din contră, beculețul se aprinde atrăgându-i atenția unde greșește.
Asemenea vieții, fericirea iubitei e imprevizibilă și se poate trage din mai multe surse, însă există și constante ce nu pot lipsi: blândețea față de ea și focalizarea pe ce avem noi de făcut.
Conștientizare aflată în fază beta... Dezvoltări ulterioare pot atrage îmbogățirea postării.